Când te confrunţi cu o problemă, există mai multe modalităţi prin care să o rezolvi. Să mergi la psiholog este doar una dintre opţiuni. Aşa că mi-am pus întrebarea: De ce ar alege cineva psihoterapia?
Am reflectat la practica mea, la ce fac în fiecare zi în cabinet şi la feedback-ul primit de la persoanele cu care lucrez. Şi am găsit 52 de motive pentru care merită să mergi la psiholog.
Dacă eşti curios ce ai de câştigat în urma unui proces de psihoterapie, citeşte în continuare.
- Îţi acorzi o oră pe săptămână, care să fie despre tine.
Ora de psihoterapie este despre tine. Într-un mediu sigur, te priveşti atent, împărtăşeşti preocupările tale, reflectezi asupra lucrurilor importante, cauţi soluţii. Şi faci toate acestea asistat de un profesionist.
- Primeşti îndrumare din partea unui specialist.
În perioadele dificile ale vieţii, ajută să fii ghidat de un specialist, care studiază modul în care funcţionează mintea umană şi care cunoaşte metode de intervenţie pentru problemele psihologice.
- Îţi creezi un context în care să lucrezi la propria persoană.
Începerea unui proces de terapie presupune un angajament pe care ţi-l iei, atât faţă de tine, cât şi faţă de terapeut. Astfel, cresc şansele să te implici activ în dezvoltarea ta.
- Ajungi să te cunoşti mai bine.
În fiecare oră de terapie, îţi împărtăşeşti experienţele. Spui gânduri cu voce tare, etichetezi emoţii, descrii comportamente. Şi începi să pui lucrurile cap la cap. Devii conştient de aspecte pe care nu le observai înainte. Identifici tipare. Iar imaginea asupra propriei persoane devine tot mai clară.
- Înveţi să te accepţi.
Pe măsură ce vorbeşti despre lucrurile pe care le faci, pe care le simţi, pe care le gândeşti, acestea devin mai reale. Treptat, înveţi să le integrezi, dezvolţi o viziune mai complexă asupra ta şi devii mai împăcat cu faptul că nu eşti perfect.
- Îţi asumi responsabilitatea pentru schimbare.
În terapie, înveţi să renunţi la căutarea unui vinovat şi să accepţi că indiferent cine a contribuit la problemele cu care te confrunţi în prezent, este responsabilitatea ta să le schimbi.
- Înţelegi ce ţi se întâmplă şi de ce.
Dificultăţile cu care te confrunţi pot părea fără sens. Cu ajutorul terapeutului, faci legături între situaţii, gânduri, emoţii şi comportamente, între experienţe din trecut şi experienţe din prezent, şi găseşti explicaţii pentru problemele tale.
- Îţi focalizezi eforturile în direcţii bine definite.
După ce stabileşti cum ai vrea să fie diferită viaţa ta, alegi aspectele pe care ai vrea să le schimbi şi lucrezi împreună cu terapeutul pentru a face acele modificări.
- Înveţi să ai răbdare, cu tine şi cu ceilalţi.
Schimbarea presupune timp. Este nevoie să faci paşi mici în direcţia aleasă de tine şi să ai încredere că rezultatele vor veni. Cu cât procesul este mai lung şi mai anevoios, cu atât motivaţia de a continua este mai mică. Terapeutul te va susţine în acest demers, te va încuraja să încerci şi te va îndruma atunci când te simţi pierdut.
- Înveţi să abordezi problemele cu flexibilitate.
Probabil că ai încercat deja câteva metode prin care să rezolvi problemele şi nu au funcţionat. La psiholog, înveţi să priveşti situaţia din unghiuri diferite, să generezi soluţii noi, să combini metode vechi şi să îţi ajustezi abordarea, în funcţie de rezultat.
- Înveţi să comunici eficient.
Capacitatea de a asculta, de a comunica clar un mesaj şi de a te adapta în funcţie de reacţia celuilalt, este esenţială pentru a avea relaţii bune cu cei din jur. Îţi dezvolţi această abilitate pe mai multe căi: prin feedbackul pe care îl primeşti de la terapeut, prin discuţii privind elementele comunicării eficiente, prin jocuri de rol şi prin modelul pe care îl oferă terapeutul.
- Înveţi să îţi ceri drepturile, fără a-l leza pe celălalt.
Dacă nu îţi exprimi niciodată nevoile sau o faci într-un mod agresiv, înveţi să dozezi intensitatea. Eşti încurajat să spui ce crezi, ce simţi, ce ai avea nevoie să se întâmple, luând în considerare şi perspectiva celuilalt. Exersezi această abilitate în relaţia cu terapeutul şi înveţi să o integrezi în viaţa de zi cu zi.
- Înveţi să pui limite în relaţiile cu ceilalţi.
Când alte persoane cer mai mult decât eşti dispus să oferi, fac lucruri care te deranjează sau te tratează rău, este nevoie să îţi exprimi clar limitele şi consecinţele încălcării lor. Testezi capacitatea ta de a face asta prin jocuri de rol şi îţi dezvolţi abilitatea prin feedback-ul pe care îl primeşti de la terapeut.
- Înveţi să construieşti relaţii.
Relaţiile apropiate sunt fundamentale pentru o viaţă fericită. Însă primii paşi pot fi anevoioşi. La psiholog, identifici contexte în care poţi cunoaşte persoane noi, depăşeşti treptat obstacolele emoţionale care te împiedică să începi o conversaţie şi înveţi să ajustezi cât oferi în relaţie.
- Înveţi să repari relaţii.
Mai important decât să eviţi greşelile, tensiunile sau conflictele în relaţii, este să ştii să repari situaţia, să restabileşti o conexiune cu cealaltă persoană. Terapeutul modelează această abilitate în fiecare şedinţă: este atent la reacţiile tale, te încurajează să îţi exprimi punctul de vedere şi îşi modifică abordarea în funcţie de răspunsul tău.
- Înveţi să închei relaţii.
La psiholog, înveţi cum să transformi terminarea unei relaţii într-o experienţă plină de semnificaţie. Îţi oferi timp să cântăreşti atent decizia, te gândeşti ce ai vrea să spui şi alegi momentul potrivit. Apoi, îţi aduni curajul să vorbeşti cu celălalt şi să stai cu toate emoţiile dificile pe care amândoi le simţiţi, în timp ce construiţi sens din timpul petrecut împreună.
- Înveţi să te relaxezi.
Când simţi anxietate sau stres, tehnicile de relaxare te ajută să îţi linişteşti corpul şi mintea. Le poţi folosi ca să devii mai concentrat dimineaţa, să te calmezi când apar situaţii neprevăzute şi să te deconectezi la finalul zilei.
- Îţi regăseşti motivaţia de a face lucruri.
Când te simţi trist, descurajat sau lipsit de energie, terapeutul îţi aminteşte care sunt lucrurile importante pentru tine şi te încurajează să mergi în acea direcţie. Împreună, identificaţi acţiunile pe care este nevoie să le faci şi găsiţi soluţii pentru a gestiona elementele care te ţin blocat.
- Înveţi să fii perseverent.
Progresul în terapie nu este liniar. Traseul tău va fi ascendent în unele etape, vor exista perioade de platou şi momente de regres. Terapeutul te ajută să analizezi ce s-a întâmplat, să îţi ajustezi strategia şi să încerci din nou. În timp, evoluţia ta va fi tot mai lină.
- Înveţi să renunţi şi să te reorientezi.
Cu cât investiţia este mai mare, cu atât este mai greu să încetezi o relaţie, un loc de muncă, sau un alt demers important pentru tine. La psiholog, evaluezi costurile şi beneficiile, resemnifici decizia de a renunţa, îţi iei rămas bun şi cauţi alte opţiuni.
- Înveţi să fii independent.
Poate fi dificil să te descurci singur când crezi că nu eşti capabil să faci asta. Terapeutul te susţine să faci lucruri pe cont propriu, să iei decizii, să îţi descoperi abilităţile şi să dezvolţi competenţe noi. Pas cu pas, vei avea tot mai multă încredere că te poţi baza pe tine în momentele importante.
- Înveţi să accepţi ajutorul celorlalţi.
Crezi că este mai bine să faci totul singur, ca să nu îi deranjezi pe ceilalţi, ca să îţi păstrezi libertatea sau ca să te asiguri că totul va fi făcut exact aşa cum îţi doreşti. Şi ajungi să îţi epuizezi resursele. Mergând la psiholog, înveţi că este în regulă să ceri şi să primeşti ajutor, că nu este un semn de slăbiciune şi că nu îţi ameninţă autonomia.
- Îţi explorezi temerile, într-un mediu sigur.
Cu cât eviţi mai mult să te gândeşti la lucrurile de care îţi este teamă, cu atât acestea capătă mai multă forţă. Primul pas este să vorbeşti despre ele. Astfel, ajungi să înţelegi cum anumite combinaţii de situaţii, gânduri şi reacţii fiziologice îţi dau sentimentul de frică şi te împiedică să faci lucrurile importante pentru tine.
- Înveţi să demonstrezi curaj.
Singura modalitate prin care îţi poţi depăşi temerile, este să le înfrunţi. Terapeutul îţi arată cum să gradezi expunerile, te ajută să integrezi experienţa şi te încurajează în momentele dificile. În acest mod, înveţi că scenariile negative nu se adeveresc, că poţi să tolerezi disconfortul şi că poţi face faţă.
- Înveţi să îţi exprimi emoţiile.
Vorbind despre ceea ce simţi, îţi organizezi haosul emoţional. Ceea ce părea iniţial o dezordine fără sens, capătă o logică. Experienţa ta devine validă, legitimă, justificată. Şi devine mai uşor să comunici emoţiile tale celor din jur.
- Înveţi să îţi controlezi emoţiile.
Emoţiile intense te pot destabiliza. La psiholog, înveţi o serie de strategii prin care să le gestionezi. Pe măsură ce exersezi, vei observa cum acestea apar mai rar, sunt mai puţin intense şi au o durată mai scurtă. În plus, vei fi mai încrezător în capacitatea ta de le modula.
- Accepţi că emoţiile negative fac parte din viaţă.
Analizând momentele în care simţi emoţii negative, începi să înţelegi rolul lor. Constaţi că îţi indică situaţiile relevante şi că se schimbă în funcţie de context. Observi că sunt întotdeauna succedate de alte emoţii şi că variază în intensitate. Realizezi că sunt un semnal, dar că nu îţi dictează comportamentul. Pe parcurs, îţi va veni natural să le accepţi ca pe o parte a experienţei tale.
- Înveţi să cultivi emoţii pozitive.
Fericirea depinde mai mult de acţiunile tale, decât de factorii exteriori. Terapeutul te încurajează să creezi situaţii în care să simţi emoţii pozitive. Poţi petrece timp cu persoane care te bucură, poţi face activităţi care îţi aduc satisfacţie, poţi făuri contexte care te fac mulţumit.
- Înveţi să iei decizii.
Pentru a lua o decizie importantă, este nevoie să treci dincolo de a analiza avantajele şi dezavantajele fiecărei opţiuni. Următorul pas este să înţelegi rolul factorilor emoţionali în ponderea pe care o acorzi fiecărui element. După ce cântăreşti fiecare variantă şi alegi una dintre ele, îţi asumi consecinţele şi faci acţiunile necesare. Apoi, evaluezi rezultatul şi te ajustezi în funcţie de acesta.
- Accepţi că nu există alegere perfectă.
Când cauţi cea mai bună opţiune, ajungi să investeşti mult timp şi resurse pentru a evalua toate variabilele. Şi amâni să iei o decizie. Odată ce conştientizezi acest tipar, îţi vine mai uşor să accepţi că nu există curs al acţiunii care să nu aibă costuri. Că nu există decizie ale cărei consecinţe să le poţi anticipa exact. Şi că este mult mai important să acţionezi.
- Înveţi să îţi oferi compasiune.
Când eşti aspru cu tine pentru ceva ce ai făcut, ai gândit sau ai simţit, situaţia devine mai rea. Cuvintele dure, vinovăţia şi ruşinea nu te ajută să găseşti o soluţie. La psiholog, înveţi să îţi vorbeşti ca şi cum ai încerca să alini un prieten drag. Să îţi spui că experienţa ta este normală. Că toţi facem greşeli. Că eşti în continuare o persoană bună şi valoroasă. Că poţi găsi modalităţi prin care să îndrepţi situaţia.
- Înveţi să îţi asumi responsabilitatea pentru greşeli.
Odată ce renunţi la a căuta un vinovat, reuşeşti să priveşti greşelile în mod eficient. În loc să îi culpabilizezi pe ceilalţi, îţi asumi partea ta de responsabilitate. În loc să ruminezi la nesfârşit şi să îţi adresezi critici, te focalizezi pe a învăţa ceva din experienţă. Iar următorul pas este să acţionezi pentru a rezolva problema.
- Înveţi să iei iniţiativa.
Când eşti nemulţumit de unele aspecte şi nu faci nimic pentru a le schimba, rămâi blocat într-un cerc de frustrare şi de neputinţă. În terapie, înveţi că singura modalitate prin care poţi ieşi din acest ciclu, este să acţionezi. Pe măsură ce faci acest lucru, descoperi că ai mai multă putere decât credeai şi că o poţi folosi pentru a-ţi influenţa cursul vieţii.
- Accepţi că unele probleme nu au soluţii imediate.
Încerci să rezolvi toate problemele, pe măsură ce apar. Însă unele lucruri necesită timp. În aceste cazuri, nu este eficient să tot analizezi planuri şi scenarii pe care nu le poţi implementa. Este mai util să tolerezi disconfortul şi să te refocalizezi pe alte aspecte.
- Înveţi să te bucuri pentru micile progrese.
Când îţi propui să faci o schimbare, poate fi descurajator să vezi cât de lent se întâmplă lucrurile. Terapeutul îţi arată micile modificări pe care ai reuşit să le faci şi te încurajează să le sărbătoreşti. Să observi că eşti mai aproape de obiectivul tău decât erai cu o săptămână în urmă. Şi să îţi spui că ai făcut o treabă bună.
- Înveţi să răspunzi nevoilor tale autentice.
Pe măsură ce reflectezi la ceea ce faci, devine tot mai clar că acţiunile tale încearcă să răspundă unor nevoi. Însă se poate întâmpla ca demersul tău să fie un substitut şi să nu îţi îndeplinească nevoia reală. Terapeutul te ajută să găseşti mai multe modalităţi de a interveni şi să alegi acţiunile care se potrivesc cu nevoile tale autentice.
- Înveţi să răspunzi nevoilor celorlalţi.
Pentru a construi relaţii durabile, este important să fii atent la ce îşi doresc ceilalţi. Acest lucru poate fi complicat, deoarece de multe ori ne comunicăm nevoile indirect. În terapie, înveţi cum să pui întrebări şi cum să clarifici, astfel încât să afli de ce are nevoie celălalt. Mai mult decât atât, înveţi să îi arăţi că îi respecţi nevoia, chiar dacă alegi să acţionezi altfel decât şi-ar dori.
- Înveţi să prioritizezi lucrurile importante.
După ce identifici lucrurile esenţiale pentru tine, este necesar să nu laşi viaţa să intervină. Ci să alegi să faci în fiecare zi ceea ce contează. Terapeutul te încurajează să îţi iei un angajament faţă de tine, să îţi planifici acţiunile, să îndepărtezi distragerile şi să spui nu propunerilor care te abat de la direcţia ta.
- Înveţi să construieşti sens şi semnificaţie.
Încercarea de a crea o viaţă cu sens este unul dintre elementele definitorii ale existenţei umane. Poţi cădea uşor în capcana de a te lăsa purtat de circumstanţe şi de a evita să îţi asumi responsabilitatea pentru ceea ce faci. Este nevoie de curaj să îţi defineşti valorile şi să alegi o cale a ta. Însă odată ce îţi asumi o direcţie şi îţi canalizezi eforturile pentru a fi congruent cu aceasta, activităţile tale capătă semnificaţii noi şi te simţi mai împlinit.
- Înveţi să tolerezi incertitudinea şi ambiguitatea.
Odată ce accepţi că incertitudinea şi ambiguitatea sunt inevitabile, îţi va fi mai uşor să navighezi prin viaţă. Oricât ai căuta răspunsuri corecte, căi sigure către obiectivul tău, nu poţi să anticipezi cu precizie viitorul. De aceea, e util să ai o ancoră, un punct stabil, care să îţi permită să priveşti în jurul tău fără a te simţi pierdut. Ancora aceasta poate fi o idee, o valoare personală sau pur şi simplu procesul de a observa răspunsul tău emoţional.
- Înveţi să te adaptezi la schimbare.
Viaţa presupune schimbare continuă. Să te adaptezi la schimbare înseamnă să înveţi să trăieşti în circumstanţe noi. Să explorezi noul teritoriu – exterior şi interior, să înţelegi ce ţi se întâmplă şi să descoperi acţiunile care îţi aduc rezultatele dorite. Pe măsură ce te implici în acest proces în mod repetat, descoperi că poate fi o ocazie de creştere personală.
- Înveţi să ai grijă de corp, pentru a avea grijă de minte.
Funcţionarea minţii este strâns legată de funcţionarea corpului. De aceea, este dificil să ai o dispoziţie emoţională bună şi să gândeşti limpede, dacă neglijezi somnul, alimentaţia şi sportul. În terapie, identifici şi testezi schimbări mici pe care să le integrezi în rutina ta, astfel încât să creezi obiceiuri mai bune pentru sănătatea ta fizică şi mentală.
- Schimbi modul în care răspunzi în situaţii dificile.
Pe parcursul vieţii, ai dezvoltat strategii pentru a face faţă adversităţilor, care te-au protejat şi care te-au ajutat să mergi înainte. Însă aceleaşi metode pot ajunge să te saboteze. Când contextul este diferit, folosirea tacticilor vechi poate avea un cost foarte mare. Terapeutul te ghidează să identifici situaţiile care declanşează metodele de apărare ineficiente, să analizezi costurile şi beneficiile pe care acestea le au şi să testezi alte metode, care să te aducă mai aproape de scopurile tale.
- Înveţi să procesezi o pierdere.
O pierdere, de orice tip, creează un gol. În această situaţie, apar emoţii dificile, uneori contradictorii. Să procesezi pierderea înseamnă să îţi clarifici sentimentele, să reflectezi la semnificaţia pe care a avut-o acea persoană în viaţa ta şi să găseşti modalităţi prin care să mergi înainte.
- Te mobilizezi să faci lucrurile dificile.
Ştii care sunt lucrurile importante pentru tine, ştii ce este nevoie să faci ca să ajungi acolo, dar ceva te împiedică să acţionezi. De multe ori, este nevoie să îţi asumi un risc şi să mergi împotriva curentului, să faci opusul reacţiei tale obişnuite. Iar acest lucru este înfricoşător. Terapeutul evidenţiază discrepanţa între modul în care îţi trăieşti viaţa şi valorile tale şi te susţine să faci câte un pas pentru a avansa în direcţia aleasă de tine.
- Faci pace cu trecutul.
Dacă ai resentimente care te consumă, dacă îţi vin în minte întâmplări apăsătoare, pe care nu reuşeşti să le integrezi sau dacă repeţi aceleaşi tipare şi nu înţelegi de ce, toate aceste sunt semne că nu te-ai desprins de trecut. Deşi nu există o reţetă pentru a trece prin acest proces, este important să reflectezi la impactul pe care l-au avut evenimentele asupra ta, să observi emoţiile care apar, să accepţi că nu poţi să schimbi ce s-a întâmplat şi să înveţi să priveşti situaţia într-o lumină diferită.
- Înveţi să trăieşti în prezent.
Când devii absorbit de discursul tău interior, te decuplezi de la momentul prezent şi pierzi părţile bune ale vieţii. Nu te poţi bucura de lucrurile pe care nu le observi. Pentru a te conecta cu ce se întâmplă acum, este suficient să îţi orientezi atenţia către exterior şi să priveşti ceea ce se petrece cu o atitudine de curiozitate, ca şi cum ai observa lucrurile pentru prima dată. În acest mod, descoperi că locurile cunoscute şi activităţile simple pot să îţi ofere o experienţă bogată.
- Înveţi să priveşti viitorul cu un optimism realist.
Când te aştepţi să se întâmple numai lucruri negative, ajungi să fii mereu în alertă şi să trăieşti viaţa în defensivă. Devine aproape imposibil să te bucuri de lucrurile bune care ţi se întâmplă şi să lucrezi la a construi un viitor mai bun. Pentru a avea o viziune optimistă şi realistă, este important să îţi îmbunătăţeşti abilitatea de a anticipa evenimentele, folosind experienţele anterioare. Să compari predicţia ta cu ce s-a întâmplat de fapt şi în funcţie de asta, să îţi ajustezi predicţiile viitoare. Mai mult decât atât, este esenţial să îţi stabileşti ţeluri îndrăzneţe, să cauţi modalităţi prin care să le atingi şi să ai încredere că vei reuşi să le îndeplineşti.
- Descoperi care sunt punctele tale forte.
Odată ce devii conştient de resursele tale, le poţi capitaliza pentru a depăşi situaţii dificile şi pentru a crea contexte de creştere. În terapie, reflectezi la domeniile vieţii care merg bine, identifici strategiile pe care le foloseşti pentru a depăşi obstacole în acele arii şi te gândeşti cum poţi aplica metode similare pentru a rezolva probleme din alte zone. În plus, înveţi să utilizezi punctele forte ca fundament pentru a dezvolta alte atribute pe care ţi le doreşti.
- Înveţi să ai încredere în forţele proprii.
Este important să ai încredere că te poţi descurca în situaţii dificile, deoarece asta te motivează să îţi asumi riscuri calculate şi să te străduieşti să faci puţin mai mult decât ai făcut înainte, iar astfel ajungi să te dezvolţi. La psiholog, înveţi să observi micile progrese şi să continui în direcţia obiectivelor tale, proces care îţi întăreşte ideea că poţi realiza lucrurile pe care ţi le propui.
- Îţi cultivi rezilienţa.
Capacitatea de a face faţă adversităţilor se formează atunci când te confrunţi cu circumstanţe nefavorabile. Mergând la terapie, ajungi să priveşti aceste evenimente ca pe oportunităţi de a exersa strategiile pe care le-ai dobândit, de a combina şi varia diferite modalităţi de a răspunde. Astfel, descoperi ce funcţionează în contexte variate şi devii mai rezilient.
- Accepţi că este nevoie de efort pentru a menţine progresele.
Munca nu se termină odată cu încheierea terapiei. E important să continui să foloseşti strategiile pe care le-ai învăţat, ca să nu revii la tiparele vechi. Apoi, pe măsură ce circumstanţele vieţii tale se schimbă, este nevoie să reflectezi la ce se întâmplă, să fii atent la reacţia ta şi să alegi să răspunzi în mod eficient. Trecând constant prin acest proces, devine tot mai uşor să îl menţii.
Dacă vrei să începi un proces de psihoterapie şi îţi doreşti să lucrăm împreună, scrie-mi un mesaj.
