Sari la conținut

Ce trebuie să ştii despre furie

Un şofer îţi taie calea. Ţi se strică laptopul. Partenerul lasă vasele nespălate, după ce i-ai spus de zeci de ori să le spele. Un coleg este plătit mai mult pentru aceeaşi muncă pe care o faci şi tu.

Îţi sună cunoscut?

Furia apare când situaţia nu corespunde cu aşteptările tale. Crezi că toţi şoferii ar trebui să respecte regulile de circulaţie. Ai vrea ca electronicele pe care le deţii să nu se defecteze niciodată. Te gândeşti că este normal ca partenerul să facă ceea ce îi ceri. Îţi imaginezi că lumea este corectă.

În funcţie de domeniile relevante pentru tine, te simţi uşor iritat în unele circumstanţe, te enervezi în altele, iar câteva evenimente te fac de-a dreptul mânios.

Toţi avem astfel de puncte sensibile. Când acestea sunt atinse, ne înfuriem.

Apariţia furiei nu este o problemă. Ceea ce contează este modul în care răspunzi, atunci când o simţi.

Cum reacţionezi când te înfurii?

„Uiţi” să faci ce te roagă ceilalţi? Adresezi comentarii sarcastice? Te retragi şi refuzi să vorbeşti pentru ore sau zile la rând? Ridici tonul? Îi jigneşti pe ceilalţi? Devii agresiv fizic?

Modul în care îţi exprimi furia poate afecta negativ relaţiile cu ceilalţi. De aceea, este important să cunoşti elementele de bază despre această emoţie şi să înveţi cum să răspunzi când te întâlneşti cu ea.

 

Cum se manifestă furia

Furia este o emoţie foarte volatilă. Poţi ajunge de la iritare uşoară la furie intensă într-un timp foarte scurt. De aceea, este esenţial să recunoşti furia de la primele semne, ca să poţi interveni eficient.

Expresiile faciale ale furiei pot fi pronunţate sau abia vizibile, în funcţie de context. Paul Ekman a identificat trei indicatori comuni:

  • Sprâncenele trase în jos, cu colţurile inferioare coborâte cât mai jos;
  • Ochii larg deschişi, cu pleoapele de sus împinse spre sprâncenele coborâte;
  • Buzele împreunate şi încordate (dar nu încreţite).

Vocea suferă modificări în ceea ce priveşte tonul şi volumul, care devin ridicate. De asemenea, ritmul vorbirii poate fi accelerat.

Senzaţiile fiziologice tipice furiei sunt: puls accelerat, respiraţie rapidă, senzaţie de căldură (în special la nivelul capului), tensiune musculară (care se exprimă şi prin încleştarea maxilarului).

Gândurile exprimă aşteptări pe care le avem la noi, de la ceilalţi sau de la lume („Ar fi trebuit să mă descurc mai bine.”; „Ar trebui să ştie ce are de făcut.”). De multe ori, intenţionalitatea celuilalt este supraestimată („A făcut-o intenţionat.”) sau sunt presupuse intenţii negative („A vrut să-mi facă rău.”). Apare tendinţa de a vedea lucrurile dihotomic, în „alb şi negru” („Eu am dreptate, iar celălalt greşeşte.”).  Adesea, situaţia sau persoana este descrisă folosind o etichetă („Nu e corect.”; „E un prost.”).

Comportamentele specifice furiei sunt: atacul fizic, verbal sau pasiv-agresiv; descărcarea furiei pe altcineva sau pe un obiect; retragerea agresivă; recrutarea aliaţilor împotriva celuilalt.

În această secţiune au fost prezentate cele mai comune semne ale furiei, însă fiecare persoană simte şi exprimă furia în mod diferit. De aceea, este important să iei în considerare diferenţele interindividuale.

 

Care este rolul furiei

Experienţa furiei poate fi ameninţătoare atât pentru tine, cât şi pentru ceilalţi. Cu toate acestea, ea are rolul de a te proteja. Furia îndeplineşte această funcţie în trei moduri:

  • Te motivează să schimbi situaţia.
  • Te face să îţi aperi drepturile.
  • Le comunică celorlalţi că ceea ce fac te deranjează.

Furia te face atent la lucrurile care deviază de la cursul obişnuit al vieţii şi te motivează să schimbi situaţia, pentru a păstra un echilibru. Când urmăreşti atingerea unui obiectiv, furia îţi semnalează obstacolele şi te susţine să le îndepărtezi. Apoi, prin mobilizarea resurselor fizice ale organismului, furia îţi dă energia necesară pentru a realiza acţiunile necesare.

În cazul în care eşti tratat nedrept sau nepotrivit într-o relaţie, furia te face să îţi ceri drepturile. Poate fi vorba despre o mărire de salariu la locul de muncă sau de satisfacerea nevoilor de afecţiune în relaţia de cuplu. Furia te motivează să îi spui celuilalt că ai vrea să îşi schimbe comportamentul.

Expresiile faciale de furie le transmit celor din jur că ceea ce fac te deranjează. Exprimarea nonverbală a iritării poate fi un indicator suficient pentru ca celălalt să înceteze acţiunea perturbatoare.

 

Care este diferenţa între furie funcţională şi furie disfuncţională

Nu putem vorbi despre furie normală şi furie patologică, deoarece nu există o tulburare psihologică ce are la bază furia. Totuşi, ne putem raporta la furie privind consecinţele pe care le are asupra abilităţii individului de a funcţiona în viaţa de zi cu zi. Astfel, putem face distincţia între furie funcţională şi furie disfuncţională.

Furia funcţională are trei caracteristici:

  • Este specifică contextului;
  • Este proporţională ca intensitate cu situaţia;
  • Tinde să se termine când se termină situaţia sau dispare treptat pe măsură ce individul se adaptează noilor circumstanţe şi îşi recapătă echilibrul psihologic şi social.

Un alt aspect important este că reacţiile cognitive ale furiei funcţionale sunt destul de corecte şi nu sunt foarte distorsionate. Interpretarea asupra situaţiei este nuanţată şi flexibilă, modificându-se când este expusă la dovezi sau la idei noi. În schimb, în cazul furiei disfuncţionale, interpretările sunt extreme şi rigide, ceea ce înseamnă că sunt rezistente la dovezi sau idei care contrazic interpretarea iniţială.

Tabel care prezintă diferenţa dintre furie funcţională şi furie disfuncţională

Este posibil ca furia să fie disfuncţională, dacă:

  • Durează mult timp, este intensă şi interferează cu funcţionarea în viaţa de zi cu zi.
  • Este însoţită de agresivitate verbală sau fizică.

Uneori, este dificil să evaluezi singur dacă furia pe care o simţi este normală sau dacă reprezintă o problemă. În cazul în care observi că este greu să menţii relaţii bune cu ceilalţi din cauza modului în care îţi gestionezi furia, ar fi bine să te programezi pentru o consultaţie.

 

Ce să faci când te simţi furios

Înţelege de ce te simţi furios. Care a fost şirul de evenimente care a dus la apariţia furiei? Robert Nay a propus trei categorii de aşteptări care ne fac susceptibili la furie:

  • Aşteptări de la propria persoană, în legătură cu: abilitatea de a face o sarcină fizică sau un sport la un anumit nivel; capacitatea de a obţine rezultate intelectuale; viteza de realizare a activităţilor sau punctualitatea; atingerea unor standarde sau obiective tot mai ridicate.
  • Aşteptări de la ceilalţi, în ceea ce priveşte: manierele şi eticheta socială; primirea atenţiei şi a afecţiunii de la o persoană apropiată; corectitudinea şi egalitatea; intruziunile, zgomotul sau alte interferenţe.
  • Aşteptări de la lume, privind: modul de funcţionare a electronicelor şi a altor maşinării, care nu ar trebui să se strice; modul de organizare a străzilor, a instituţiilor publice sau a locului de muncă; modul de desfăşurare a evenimentelor, care ar trebui să decurgă întotdeauna conform planului, fără incidente neprevăzute; vremea şi alte elemente din mediu.

Observă senzaţiile fizice. Conştientizează modul în care simţi furia în corp. Fii atent la căldura din zona capului, la maxilarul încleştat, la respiraţia accelerată. Constată cum inima îţi bate mai repede.

Foloseşte o strategie de relaxare. Practică o tehnică de respiraţie sau o altă metodă de liniştire, pentru a reduce activarea fiziologică.

Corectează gândurile distorsionate. Acceptă că vor exista mereu discrepanţe între aşteptările tale şi realitate. Construieşte o viziune nuanţată asupra situaţiei, luând în considerare mai multe elemente. Încearcă să priveşti lucrurile din perspectiva celuilalt, să înţelegi factorii care l-au făcut să reacţioneze în acel mod.

Comunică asertiv. Spune-ţi punctul de vedere, calm şi ferm. Descrie situaţia în mod obiectiv, exprimă în cuvinte ceea ce simţi şi spune-i celuilalt ce ai vrea să facă. Invită-l să participe la o discuţie focalizată pe rezolvarea problemei.

Ieşi din situaţie. Dacă paşii anteriori nu te-au ajutat să reduci intensitatea furiei, este indicat să amâni discuţia sau să pleci din acel context, înainte de a face situaţia mai rea.

Încearcă metodele de mai sus, pentru a afla ce funcţionează pentru tine. Este posibil ca acestea să te ajute când intensitatea furiei este moderată, dar să fie ineficiente când răspunsul emoţional este extrem. Experimentează cu diferite combinaţii şi proceduri, până o găseşti pe cea potrivită pentru tine.

 

Vrei să înveţi metode validate ştiinţific pentru a-ţi regla furia şi alte emoţii negative? Înscrie-te pentru a primi gratuit 7 strategii pentru gestionarea emoţiilor.

 

Ce să faci când altcineva se simte furios

Când interacţionezi cu o persoană furioasă, se activează sistemul tău de alarmă – „luptă sau fugi”. În cazul în care se setează pe modul de „luptă”, vei simţi furie. Dacă se setează pe modul de „fugă”, vei simţi teamă. În ambele cazuri, va fi greu să priveşti situaţia obiectiv şi să răspunzi eficient.

De aceea, este foarte important să monitorizezi starea ta emoţională în timpul discuţiei şi să faci lucrurile necesare pentru a-ţi reduce nivelul de activare. Scopul este să rămâi suficient de calm cât să poţi purta o discuţie raţională.

Dacă reuşeşti să menţii intensitatea emoţiilor în limite normale, poţi implementa următorii paşi.

Ascultă cu atenţie. Urmăreşte ce îţi spune celălalt şi încearcă să reţii aspectele importante. Spune-i ce ai înţeles. Pune întrebări pentru a lămuri aspectele care nu îţi sunt clare.

Comunică-i că emoţia lui este validă. Spune-i că are sens că se simte furios, dată fiind situaţia. Poţi valida ce simte celălalt, chiar dacă nu eşti de acord cu modul în care a acţionat.

Arată-i consecinţele negative ale comportamentelor impulsive şi încurajează-l să amâne realizarea acţiunilor dictate de furie.

Când furia celuilalt este îndreptată spre tine, este util să ţii cont şi de alte aspecte, alături de cele prezentate anterior. Dacă este posibil, roagă-l să discutaţi stând aşezaţi. Monitorizează permanent nivelul furiei proprii. Este important să rămâi cât de calm poţi. Pune întrebări pentru a afla ce anume îl deranjează. Dă-i dreptate, pentru partea cu care eşti de acord. Invită-l să căutaţi soluţii. În cazul în care nu reuşeşti să rezolvi problema sau celălalt devine agresiv, ieşi din situaţie.

 

Ai întrebări despre furie şi nu au fost adresate în articol? Scrie-le în secţiunea de comentarii şi îţi voi răspunde.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *